Kamerata Kronstadt este o orchestră de cameră nouă, tȃnară și dinamică, ce a luat fiinţă din dragoste și dăruire pentru muzică, dezvoltând un ambiţios proiect cultural, plin de energie și dragoste pentru public. Membrii orchestrei au fost aleşi pe criteriul interesului participării în spirit cameral, fiind totodată interpreţi ce activează în cadrul orchestrelor braşovene ale filarmonicii şi operei. Sub bagheta maestrului Cristian Oroşanu, Kamerata Kronstadt a invitat publicul brașovean ȋn cadrul celor trei stagiuni ale sale, la o serie de concerte – eveniment (unele dintre ele aflȃndu-se sub egida unor festivaluri ca Nuit Des Instituts Culturel Européens, Festivalul International “George Enescu”, Festivalul Meridian, Festivalul Mozart, Festivalul Vacanțe Muzicale sau Musica Barcensis), avȃnd ca invitaţi soliști deosebiţi, dintre care amintim violoniștii Alexandru Tomescu și Răzvan Stoica, pianistul Horia Mihail, violoncelistul Răzvan Suma, dar si din sfera mai putin clasica, Alexandra Fits si Analia Selis. Kamerata Kronstadt sprijină atȃt proiecte sociale ale Brașovului, prin susținerea unor concerte caritabile (ianuarie 2014 – concert caritabil pentru strȃngerea de fonduri destinate «Hospice – Casa Speranței »), cȃt și proiecte educaționale, ȋn vederea formării muzicale a publicului brașovean foarte tȃnăr (prin susținerea unor concerte educative dedicate exclusiv copiilor).
AUGUST 11-14, 2016 | SIBIU, ROMANIA
Classics for Pleasure
Artisti 2016
- Kamerata Kronstadt
- Cristian Orosanu
- Rebekka Hartmann
- Teatrul de Operetă si Musical “Ion Dacian”
- Lucian Vlădescu
- Spirit Brass Ensemble
- Irina Baianţ
- Mihai Ceascai
- Corul Naţional de Cameră Madrigal
- Anna Ungureanu
- Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu
- David Crescenzi
- Irina Iordachescu
- Liliana Zalesińska
- Dominik Sutowicz
- Iordache Basalic
- Opera Naţională Română din Cluj-Napoca
- Adrian Morar
- Opera Comică pentru Copii
Construită cu grijă şi seriozitate, reputaţia profesională a dirijorului Cristian Oroşanu a determinat prezenţa sa pe multe scene ale Europei în compania unor ansambluri celebre: Orchestre de Paris în cadrul festivalului de la Aix En Provence, Orchestre National Bordeaux Aquitaine, Tonhalle Zürich, Dso Berlin, BBC Scotish Orchestra, Lamoureux, Israel Kibbutz Orchestra, Orchestre National Porto, a filarmonicilor din Strasbourg, din Bruxelles ş.a. De-a lungul timpului, a avut ocazia să fie asistentul dirijorilor Yutaka Sado, Mstislav Rostropovich şi Ingo Metzmacher.
Cristian Oroşanu a dirijat cu succes aproape toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi ansamblurile muzicale Radio România, în prezent fiind dirijor permanent al filarmonicii din Braşov. Colaborarea cu radio a început înaintea carierei de dirijor, Cristian Oroşanu fiind timp de cinci ani cornist în Orchestra Naţională Radio.
Fascinat de lumea operei, Cristian Oroşanu a fost pe rând dirijor permanent al Operelor Naţionale din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, iar peste hotare a fost invitat în Franţa, Austria sau Japonia. Repertoriul său liric curprinde peste 40 de titluri. Dirijorul Cristian Oroşanu este fondatorul orchestrei Kamerata Kronstadt şi deţine titlul de doctor în muzică.
Rebekka Hartmann a început să cânte la vioară când avea doar 5 ani, studiind cu profesorul Helge Thelen, care foloseşte Metoda Suzuki. Şi-a continuat studiile în Munchen cu prof. Andreas Reiner şi în Los Angeles cu prof. Alice Schoenfeld. A susţinut numeroase masterclass-uri internaţionale cu Rainer Kussmaul şi colaborări cu Josef Kroner, Christoph Schlüren şi Rony Rogoff.
A încantat publicul şi criticii deopotrivă cu numeroasele ei apariţii ca solistă în China, Sua, Marea Britanie, Austria şi Elveţia, precum şi recitaluri la festivaluri importante, cu orchestre de elită precum orchestrele simfonice Peking, Bamberg, Aachen, Orchestra De Cameră Württemberg şi Orchestra de Cameră Germană.
Dezvoltarea continuă şi succesul Rebekkai poartă marca relaţiei de colaborare cu dirijori renumiţi ca Miguel Gomez-Martinez, Christoph Eschenbach, Esa Pekka Salonen, Jukka Pekke Saraste şi, pe o perioadă de mulţi ani, Enoch Zu Guttenberg.
Repertoriul său acoperă toată gama de lucrări pentru vioară, de la interpretarea barocului timpuriu până la lucrări moderne; dintre acestea, şi-a făcut debutul cu interpretari din compozitori mai puţin cunoscuţi, precum Hâkan Larsson şi Anders Eliasson şi înregistrări în premieră ale unor lucrări rar auzite.
Rebekka Hartmann cântă pe o vioară Antonio Stradivari fabricată în 1675.
Teatrul De Operetă și Musical „Ion Dacian” a căutat mereu să se reinventeze pentru a răspunde cu promptitudine noilor cerințe ale pieței culturale, naționale și internaționale. În prezent, datorită strategiei culturale atrăgătoare, teatrul se numără printre centrele culturale active ale Bucureștiului, parcurgând cu succes drumul de la tradiție la inovație și experiment.
Începând din 2012, teatrul s-a dedicat promovării artelor spectacolului muzical și la nivel național, desfășurându-și activitatea în mod itinerant, în cel mai amplu turneu desfășurat de o instituție muzicală din România, care a dus la creșterea vizibilității și notorietății instituției în principalele orașe din țară, prin prezentarea, în forma lor originală, a unora dintre cele mai cunoscute producții din repertoriul instituției.
Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” își desfășoară activitatea cu o atenție deosebită față de latura educativă a misiunii pe care o are, față de impactul propunerilor sale asupra dezvoltării societății și a sectorului cultural.
Programele de mare amploare pe care Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” le-a inițiat și continuă să le deruleze în prezent sunt dovezi infailibile în ceea ce privește energia și entuziasmul pe care teatrul le investește în construirea unei oferte care să corespundă orizontului de așteptare al publicului actual.
Lucian Vlădescu este unul dintre cei mai apreciați muzicieni din generația sa, absolvent cu cea mai înaltă distincție al Universității Naționale de Muzică din București, cu o activitate extrem de bogată în domeniul muzicii simfonice, de cameră, corale sau muzică pentru balet și cu nenumărate spectacole dirijate, difuzate și înregistrate.
Din 1994, Lucian Vlădescu este dirijor al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, aflându-se la pupitrul unora dintre cele mai importante producții din repertoriu, printre care: „Contesa Maritza”, „Silvia”, „Văduva veselă”, „Secretul lui Marco Polo” sau „Liliacul”. Are, de asemenea, în portofoliu spectacole dintre cele mai variate, de la operetă la muzică simfonică și ajungând la musical.
Lucian Vlădescu desfășoară, în paralel, și o activitate componistică bogată, fiind autor a numeroase lucrări de muzică instrumentală, de cameră, vocal-simfonică, muzică de scenă sau balet. Lucrările compuse au fost executate atât în țară, cât și în străinătate.
A publicat, totodată, Concertul pentru vioară și orchestră, op. 9 de Pascal Bentoiu, în revista „Muzica”, dar și lucrarea sa de doctorat, intitulată „Jacques Offenbach – Personalitate marcantă a teatrului liric francez în a doua jumătate a secolului XIX”. În 2011, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” îi dedică maestrului Lucian Vlădescu monografia lui Ion Moldovan: „Lucian Vlădescu…În jocul liber al gândurilor”.
Condus de dirijorul Mihai Ceascai, șef de partidă tubă în cadrul Orchestrei Naționale Radio, Spirit Brass Ensemble – alcătuit din membri ai orchestrelor radio – vă propune o frumoasă combinaţie sonoră, în care instrumentele de suflat din alamă sunt singurele folosite, uneori cu intervenţia celor de percuţie. Spirit Brass Ensemble a concertat în Bucureşti și în numeroase orașe ale țării și are un repertoriu variat, de la muzică barocă și renascentistă la muzică de film; de la pagini din repertoriul simfonic clasic-romantic la melodii tradiționale și de la colinde, la muzica din perioada interbelică. Ansamblul își propune promovarea unui repertoriu de tip brass choir sau brass band, mai puțin cunoscut în România, dar care are o mare popularitate în Europa și Statele Unite.
Irina Baianţ este studentă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la masterat, repertoriul său cuprinzând și lieduri, arii și roluri din celebre opere și operete.
Participarea la diverse competiții de profil i-a adus premii importante precum premiul I la Olimpiada Națională De Muzică – faza națională (2008), premiul I la Festivalul Și Concursul Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (2010), premiul al II-lea la Concursul „Mihail Jora” (2010), premiul I la Concursul „Paul Constantinescu” (2010), premiul pentru debutul anului, oferit la Gala VIP pentru artele spectacolului muzical, în urma debutului în rolul Adelei din opereta „Liliacul” de Johann Strauss-fiul La Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”. În 2013 și 2014, a fost laureată a Concursului Internațional De Canto „Le Grand Prix De L’opéra”, organizat de Opera Națională București.
În prezent, colaborează cu Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, unde interpretează rolurile Adela din opereta „Liliacul” de Johann Strauss-fiul, Stasi din opereta „Silvia” de Emmerich Kálmán și, cel mai recent rol – Christine Daée din musicalul „Fantoma De La Operă” de Andrew Llyod Webber, obținut în urma castingului desfășurat în 2014 la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”.
Mihai Ceascai şi-a desăvârşit studiile muzicale la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În anul 2007 a început cursurile doctorale la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cursuri pe care le-a finalizat în anul 2010 cu calificativul Summa cum Laude.
În 1993, ca student, a câştigat concursul pentru poziţia de solist instrumentist – tubă la Orchestra Naţională Radio, din care face parte şi în prezent fiind solist instrumentist, şef de partidă – tubă.
Împreună cu profesorul universitar Marin Soare a fondat formaţia „New Generation Brass Quintet”, prima formaţie studenţească de alămuri, la noi. Cu aceasta, în premieră pentru muzica universitară românească, au fost invitaţi să prezinte concerte la festivalurile de muzică de cameră de la Santa Cecilia (Spania) şi Malmő (Suedia). De asemenea a fondat Ansamblul „Romanian Radio Brass Quintet” cu care a efectuat turnee în Europa şi în Statele Unite ale Americii, la sediul ONU.
În anul 2007 a desfiinţat Romanian Young Brass şi a pus bazele unui nou ansamblu, Spirit Brass Ensemble, alcătuit din membri ai orchestrelor Radio. A concertat cu acesta în capitală şi în majoritatea oraşelor din România, iar în vara anului 2009 a susţinut un concert în cadrul Finca Music Festival din Gran Canaria.
Profesionalismul, valoarea şi notorietatea ansamblului au determinat scrierea unui mare număr de lucrări pe care ansamblul le-a interpretat în premieră mondială.
La 5 ani de la nașterea sa, Corul Naţional de Cameră Madrigal a primit medalia UNICEF, iar 3 ani mai târziu prestigiosul Premiu al Criticii Muzicale Germane. Au urmat Il Saggitario D’oro, în Italia – 1976, Medaille En Vermeil – Luxemburg 1979, Diploma De Onoare și Premiul Grand Duc Adolf tot în 1979, Premiul Excepțional al ATM în 1979, Diploma de Onoare a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 și 1993.
În 1992 Corul Madrigal a fost declarat la Paris Bun Al Patrimoniului Cultural Universal UNESCO. În anul 2003 Corul Național De Cameră Madrigal a primit din partea Președinției României, ordinul Meritul Cultural în grad de comandor. Au urmat și alte distincții importante: diploma „American Biographical Institute”, medaliile Enescu și Eminescu, Crucea Patriarhală Ortodoxă. Începând din anul 1964, Madrigalul a participat la toate edițiile Festivalului Internațional George Enescu. Din 1969, Madrigalul a susținut permanent concerte în SUA, Canada, Europa și Asia realizând peste 4100 de concerte dintre care 1980 în străinătate.
“Miracolul Madrigal” a incitat imaginația multor poeți și compozitori. Miriam Marbe, Sigismund Toduță, Sabin Pauta, Tiberiu Olah, Liana Alexandra, Cornel Țăranu sunt doar câteva nume din componistica românească, iar din constelația poeților, Grigore Vieru și Nichita Stănescu au scris cele mai vibrante poeme dedicate Madrigalului.
Specializată în arta dirijorală sub atenta observație a renumiților muzicieni Marin Constantin și Sharon Hansen (SUA), Anna Ungureanu a susținut concerte în România, Germania, Rusia, Japonia, Turcia, Serbia, Cehia, Macedonia, Bulgaria, Polonia și Belgia.
Începând din anul 2011, Anna Ungureanu, doctor în muzică și unul dintre dirijorii Madrigalului, ocupă poziția de Director Artistic și Dirijor Principal al Programului Național Cantus Mundi inițiat de dirijorul Ion Marin, ce are ca scop impulsionarea, susținerea și promovarea mișcării corale la nivelul tuturor instituților de învățământ din România. Experiența profesională obținută în preajma fondatorului Corului Național de Cameră Madrigal, maestrul Marin Constantin, alături de care a petrecut aproape 9 ani, o recomandă ca discipol și continuator al legendarului muzician.
În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, ca şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţa Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 50 de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric. Nenumărate cronici din ziare şi reviste româneşti şi străine au elogiat nivelul muzical al concertelor orchestrei sibiene, oglindind totodată calitatea înregistrărilor pentru radio şi televiziune, pentru disc şi CD.
De asemenea, un mare număr de turnee au fost efectuate cu deosebit succes atât în ţară, cât şi în străinătate – în Franţa, Germania, Italia, Austria, Spania, Rusia etc. Împreuna cu orchestra sibiana au concertat celebri interpreţi români şi străini, între care pot fi menţionaţi: Ion Voicu, Valentin Gheorghiu, Ştefan Ruha (Romania), Monique De La Bruchollerie şi Jean Jaques Thiollier (Franţa), Sviatoslav Richter, Rudolf Kerer, Lazăr Berman, Dimitri Baskirov (Rusia), Ivry Gittlis (Elveţia), Monserrat Caballe (Spania), alături de mulţi alţii.
Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi şi-a început studiile de specialitate la conservatorul din Pesaro (Italia), obţinând o specializare multiplă: la instrumente de orchestră, muzică corală şi dirijorat pentru cor, devenind pentru mai mulţi ani colaborator al lui Alessio Vlad şi elevul lui Gustav Khunn, urmând cu aceştia cursuri de perfecţionare.
Printre realizările sale cele mai semnificative amintim colaborarea cu Opera din Cairo între anii 1998 şi 2003, aflându-se la pupitrul dirijoral al spectacolelor: „Bărbierul din Sevilla”, „Contract de căsătorie”, „Domnul Bruschino” de Rossini, „Elixirul dragostei” de Donizetti, „Tosca” de Puccini, „Bal mascat”, „Aida” şi „Rigoletto” de Verdi. A colaborat cu teatrul „Carlo Felice” din Genova şi cu teatrul „St. Carlo” din Napoli. Astfel putem spune că repertoriul său liric cuprinde cele mai importante titluri din literatura de specialitate, de la Mozart la Bizet şi de la Donizetti la Verdi.
Repertoriul său vocal-simfonic cuprinde multe colaborări cu mai multe orchestre mari ale lumii: Orchestra Teatrului „Reggio” din Parma, „Benedetto Marcello” din Teramo, Orchestra de Cameră din Regiunea Marche, Orchestra de Cameră din Bologna, Orchestra Simfonică „Rossini” din Pesaro, Filarmonica „Marchigiana”, Filarmonica din Alessandria şi din Piemonte, Filarmonica „Banatul” Timişoara, Orchestra Operei din Zagreb, Croaţia.
Soprana Irina Iordăchescu s-a născut la Bucureşti. Palmaresul său cuprinde premii importante la concursuri naţionale şi internaţionale ca: Ionel Perlea (România), Mihail Jora (România), Viotti (Italia), Maria Callas (Grecia), Sylvia Geszty (Spania), Vicenzo Bellini (Italia) şi Alfredo Giacomotti (Italia).
În străinatate a cântat roluri principale în producţii de operă şi concerte cu orchestra pe scene importante ca: Teatro alla Scala – Milano, Teatro Dante Alighieri – Ravenna, Teatro Municipale Di Piacenza, Teatro Massimo Bellini – Italia, Glyndebourne Opera Festival – Anglia, Sankt Margarethen Opernfestspiele – Austria, Isaac Stern Auditorium Carnegie Hall -New York, Teatrul Perez Galdos Las Palmas – Spania, Ateneul Roman Filarmonica George Enescu, Sala de Concerte Ceaikovski – Moscova şi Filarmonica din Sankt Petersburg – Rusia, Sala Mare a Filarmonicii Mulhouse – Franţa, Salle Flagey – Bruxelles- Belgia, Theater Capitole Gent & Sb–Vlaamse Opera Antwerpen – Belgia.
În străinătate şi în România, a cântat lucrări ale genului de operă sau vocal-simfonic cu renumiţi dirijori precum Riccardo Muti, Sir Neville Marriner, Roberto Abbado, Paul Nadler, Mikhail Tatarnikov, Nayden Todorov, Kirill Karabits, Jin Wang, Bojan Sudjic, Borislav Ivanov, Cyril Diederich, Cristian Mandeal, Christian Badea, Gheorghe Costin, Horia Andreescu,Camil Marinescu, Florentin Mihaescu, Iurie Florea.
Mezzo – soprana Lilianna Zalesińska a câştigat numeroase competiţii vocale în Polonia, precum şi Premiul la Competiţia Rheinsberg Chamber Opera unde a debutat în rolul Mathildei în Ottone al lui Handel în cadrul primei interpretări în lima germană regizată de Harry Kupfer în co-producţie cu Deutsche Oper Berlin. Din acel moment, a avut oportunitatea de a participa în spectacole unice, precum prima montare dupa 1827 a operei belcanto Boabdil, re di Granata a lui Giuseppe Balducci unde a avut rolul principal.
În Viena a interpretat rolurile Die Mutter şi Die Hexe în Hënsel und Gretel al lui Humperdink. Recent a jucat rolul lui Mrs. Grose în The Turn of the Screw de către Benjamin Britten; lucrarea a primit numai critici apreciative în Polonia, unde a fost jucată. Repertoriul ei include roluri din operele lui Mozart, Haendel, Gluck, Gounod, Tschaikovsky, Bizet, Rossini, Puccini, R. Strauss.
Lilianna Zalesińska interpretează de asemenea muzică modernă şi are şi un bogat repertoriu de muzică de cameră, în special lieduri. În 2011 a câştigat premiul întâi în cadrul Primului Concurs Internaţional de Duete de Lied din Germania (Köln). A interpretat recitaluri solo în Polonia, Austria, Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Turcia (de 4 ori, inclusiv în cadrul prestigiosului Festival Internaţional Izmir), Finlanda, Lituania.
În 2008 tenorul Dominik Sutowicz a absolvit Academia de Muzică din Lodz, Polonia sub îndrumarea Prof. Andrzej Niemierowicz. În acelaşi an şi-a inceput colaborarea cu teatrul Mare din Lodz unde a debutat în rolul lui Fred Eynsfors-Hill în muzicalul My Fair Lady de către F. Loewe. Repertoriul său include următoarele roluri: Max (Der Freischütz, C. M. von Weber), Cavaradossi (Tosca, G. Puccini), Pinkerton (Madama Butterfly, G. Puccini), Manrico (Il trovatore, G. Verdi), Steuermann (The Flying Dutchman, R. Wagner), Stefan (Straszny Dwór, S. Moniuszko), Gaston (Traviata, G. Verdi), Ismaele (Nabucco, G.Verdi), G. Barinkay (The Gypsy Baron, J. Strauss). Este laureat al Primei Ediţii a Festivalului de Italian de Muzică de Operă Belcanto Per Sempre.
Dominik Sutowicz a colaborat cu următorii directori de scenă: Waldemar Zawodziński, Mariusz Treliński, Krystyna Janda, Janina Niesobska, Wojciech Walasik, Jacek Gąsiorowski, Laco Adamik, Herbert Adler şi dirijorii: Tadeusz Kozłowski, Łukasz Borowicz, Tadeusz Wojciechowski, Jose Maria Florencio, Tadeusz Wiencek, Dariusz Różankiewicz, Piotr Wujtewicz, Michał Kocimski, Bassem Akiki, Sławomir Chrzanowski, Tomasz Tokarczyk, Krzesimir Dębski.
A participat la cursurile ţinute de către Helena Lazarska, Kaludi Kaludow şi Piotr Kusiewicz.
Dominik Sutowicz cooperează cu Opera din Cracovia unde interpretează rolul Manrico în Il Trovatore de către G. Verdi şi cu Teatrul Mare Naţional de Operă din Varşovia unde în sezonul 2015/16 va interpreta rolul lui Stefan din „Conacul Bântuit” al lui Stanislaw Moniuszko, regizat de către David Pountney şi dirijat de către Andriy Yurkevych.
Baritonul Iordache Basalic este solist al Operei Naţionale Bucureşti încă din anul 1995. Finalist al primei ediţii a Concursului Naţional de Canto „Hariclea Darclée” din Brăila, în acelaşi an, Iordache Basalic a fost distins cu Premiul Special al Fundaţiei „Hariclea Darclée” la prima ediţie internaţională a aceleiaşi competiţii, în 1997. În anul 1999 i-a fost acordat premiul special al juriului la Concursul Internaţional De Canto „Hariclea Darclée” de la Brăila, iar în 2002 a câştigat castingul pentru opera „Macbeth” de Giuseppe Verdi la Festivalul de la Spoleto.
Baritonul Iordache Basalic a efectuat turnee internaţionale în Anglia, Elveţia, Spania, Grecia, Germania, Italia, Japonia, Bulgaria, Danemarca, Olanda, Thailanda.
De-a lungul carierei, a colaborat cu numeroase teatre lirice din ţară şi din străinătate, precum Opera Română din Cluj, Teatrul Liric „Elena Teodorini” din Craiova, Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, Teatrul Naţional De Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, Filarmonica de Stat „Moldova” din Iaşi, Concertgebouw – Amsterdam, De Doelen – Rotterdam, Chasse Theater – Breda, Bunkamura Theater – Tokyo etc.
De-a lungul carierei, Iordache Basalic a cântat alături de nume mari ale scenei lirice internaţionale, Precum Agnes Baltsa, Mario Malagnini, Elena Moşuc, Igor Borko, Alberto Rinaldi, Luis Lima şi a întreprins turnee în Europa şi Asia.
Opera Naţională Română din Cluj-Napoca este o instituţie culturală de rang european, afirmată drept contributor valoros al culturii române şi scenă care a susţinut şi promovat o întreagă galerie de artişti de excepţie, ce au dezvoltat ulterior cariere de notorietate şi apreciere universală. Ea se regăseşte în rândul principalilor promotori ai valorilor lirice şi coregrafice universale, realizând producţii artistice valoroase, de adresabilitate locală, regională, naţională şi internaţională, în beneficiul iubitorilor genului şi publicului în general.
Parcursul artistic al dirijorului Adrian Morar reflectă o atentă preocupare pentru actul artistic concretizată prin numeroasele concerte dirijate atât în ţară cât şi în Franţa, Elveţia, Grecia, Ungaria, Germania, Spania şi Thailanda.
A urmat cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde a beneficiat de îndrumarea profesorilor Florentin Mihăescu – dirijat coral, Emil Strugaru şi Alexandru Fărcaş – canto, urmând apoi şi cursuri de masterat alături de Aurel Stroe şi Victor Dumănescu
A avut totodată prilejul de a participa la cursuri de dirijat ale unor remarcabili muzicieni precum Peter Eötvös, Eri Klass, Eric Ericsson, Ton Koopman, Zoltán Pesko, Helmuth Rilling.
În anul 1994 a obţinut Premiul I al Concursului Gheorghe Dima, în anul 2002 a fost distins cu Premiul Ludovic Spiess, în anul 2009 cu Premiul Lia Hubic, iar in anul 2014 Premiul pentru interpretare oferit de revista “Actualitatea muzicala”. În prezent director artistic al Operei Naţionale din Cluj-Napoca, Adrian Morar colaborează cu operele din Timişoara, Iaşi, Brasov, Constanta, Craiova şi Bucureşti aici ocupând şi funcţia de director artistic între 2006-2007. Adrian Morar susţine concerte alături de Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio, precum şi alături de orchestre simfonice din Iasi, Timişoara, Cluj-Napoca, Ploiesti, Botosani, Braşov, Craiova, Târgu-Mureş, Sibiu, Oradea, Satu-Mare.
Opera Comică pentru Copii şi-a început activitatea în anul 1998, lansată inițial ca o companie independentă, care a realizat în timp record numeroase titluri, companie care a demonstrat că este o „voce” unică şi originală în peisajul artistic românesc, dar şi internaţional. Nicăieri în lume nu există un astfel de ansamblu, instituţia îndeplinind atât un rol cultural-artistic, cât şi unul educativ.
Începând din anul 2003, Opera Comică pentru Copii a devenit instituţie publică în subordonarea Primăriei capitalei. Dacă la debutul activităţii sale (1998), Opera Comică pentru Copii oferea 12 spectacole pe an, în 2013 acestea au ajuns la 200, luând în considerare stagiunile estivale şi turneele, iar în perioada 2014–2017 se va ajunge la un număr de 230-250 de spectacole, grupate în stagiuni curente, festivaluri, stagiuni estivale şi turnee.
Opera Comică pentru Copii este principala instituţie culturală dedicată celor mici din România. Scopul acesteia este de a se dedica educării şi promovării spectacolelor de calitate în rândul copiilor pentru a crea consumatori consecvenţi de produse culturale. Mediul informal şi interactiv face din spectacolele operei un mijloc plăcut prin care părinţii se pot distra alături de copii.
Opera Comică pentru Copii are un repertoriu vast, perfect adaptat unei instituţii de spectacol musical ce îşi asumă educarea, prin cultivarea gustului pentru valorile perene.