SIBIU, ROMANIA

Regiune Gastronomica Europeana
Sibiu 2019 

Traditia gastronomica milenara a regiunii Sibiu este o expresie a multiculturalitatii zonei. Frumusetea imprejurimilor, bogatia resurselor naturale, diversitatea culturala locala si istoria bogata se regasesc in universul culinar. In continuare va prezentam o serie de interviuri exclusive 10 circuite turistice care va vor permite sa va bucurati atat de frumusetile arhitecturale si naturale cat si de deliciile culinare. In conditiile in care in 2019 Sibiul va purta titlul de Regiune Gastronomica Europeana va vom vorbi despre 10 restaurante care sunt cunoscute pentru mancarurile lor deosebite.

Povesti gastronomicedelicioaseinedite
Interviu exclusiv cu echipa Kulinarium

Carla Schoppel: Ce înseamnă a fi chef într-o regiune gastronomică europeană?
Echipa Kulinarium: A fi chef într-o Regiune Gastronomică Europeană înseamnă a avea o echipă care să ajute la ridicarea standardelor la un nivel superior, nivel care să satisfacă cele mai exigente cerințe.

Carla Schoppel: Cum răspundeți gusturilor turiștilor care vin în Sibiu din alte regiuni?
Kulinarium: Încercăm să folosim produse de calitate, o parte din ele de la producători locali, pentru a oferi clienților noștri o experiență autentică și naturală.

Carla Schoppel: Cum vă adaptați rețetele la gusturile europene și cum reușiți să îmbinați tradiția cu inovația?
Kulinarium: Încercăm să inovăm fără a ne îndepărta prea mult de la bucătăria tradițională, dând un plus de culoare și savoare, dar păstrând autenticitatea produselor deja consacrate în bucătăria tradițională.

Carla Schoppel: Aveți vreo rețetă care v-a consacrat?
Kulinarium: Papanașii fierți cu smântână de casă și dulceață de afine este rețeta care ne-a consacrat.

Carla Schoppel: Cât de mult schimbă turismul scena gastronomică locală? Ce impact au asupra gastronomiei turismul, obiceiul de a lua masa la restaurant al localnicilor sau nevoia de tradițional și de experiment culinar a vizitatorilor voștri?
Kulinarium: Turismul a fost întotdeauna un plus pentru Sibiu, iar majoritatea restaurantelor încearcă să se adapteze cerințelor clienților. Noi am deschis Kulinarium cu scopul de a atrage clientul spre ceva nou, tradițional, dar nou în același timp. Am încercat și încercăm în continuare rețete vechi pe care le reinterpretăm și încercăm să oferim oaspeților o experiență, experiență care include service, atmosferă, muzică, mâncare, gust și confort.
Ne dorim ca oaspeții care ne trec pragul să plece de la noi satisfăcuți din punct de vedere culinar, iar aceasta este o muncă continuă și în echipă.

Carla Schoppel: Ce arome predomină în bucătăria Sibiului?
Kulinarium: Credem că aromele care predomină în bucătăria Sibiului sunt cele dorite de clienți. Sibiul este un oraș care se plasează foarte bine la nivel național din punct de vedere gastronomic, iar aromele întâlnite aici bucură pe toată lumea.

Carla Schoppel: Gastronomia locală este în continuă schimbare. Ce anume domină momentan identitatea acestei regiuni gastronomice europene?
Kulinarium: Gastronomia locală este într-adevăr într-o continuă schimbare, iar zecile de restaurante sunt într-o continuă „luptă” pentru a atrage cât mai mulți clienți. Identitatea acestei regiuni Gastronomice este Bachus și bucatele tradiționale din Balcani care pot lua mii de forme, un adevărat festin gastronomic.

Interviu exclusiv cu Pivnița de Vinuri Weinkeller

Carla Schoppel: Ce înseamnă a fi chef într-o regiune gastronomică europeană?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: În primul rând trebuie să specificăm că ne place să ne considerăm simpli bucătari. Avem o afacere de familie, am fost pe rând și ospătari, și bucătari sau ajutor de bucătar în restaurantul nostru. Bucătăria de la Weinkeller este foarte mică, un chef nu ar avea loc în ea.

Faptul că gătim într-o viitoare regiune gastronomică nu a schimbat cu nimic filosofia pe care noi o aplicăm cu succes de peste 7 ani: ingrediente de calitate, cât mai locale cu putință, promovarea produselor și a producătorilor locali și mai ales „pusul sufletului” în oală. Nu este doar o tendință la modă, noi credem că este cel mai firesc lucru cu putință atunci când ai un restaurant într-o zonă intens turistică. Gătim în primul rând ca pentru noi, familiile și prietenii noștri, și majoritatea oaspeților simt și apreciază asta atunci când ne trec pragul. Bucătăria noastră este una simplă, de casă, preferăm să uimim prin gust decât prin aspect, de exemplu.

 

Carla Schoppel: Cum răspundeți gusturilor turiștilor care vin în Sibiu din alte regiuni?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: Ca „Pivniță de vinuri”, punem accentul, evident, pe vinuri. Poate sună ciudat, dar la noi mâncarea acompaniază vinul, nu invers. Acum 7 ani am decis păstrarea în meniu doar a vinurilor românești, din crame mici, de o calitate superioară. Am considerat că ne putem prezenta, ca țară și ca restaurant, doar cu acele vinuri pe care noi le savurăm cu plăcere. La vremea respectivă, doar 3 crame au trecut cu brio testul. Criteriile au rămas și acum aceleași, suntem însă foarte mândri să spunem că meniul nostru de vinuri este compus în prezent din 12 crame, și asta datorită evoluției fantastice pe care România a avut-o în ultimii ani în sectorul viticol, iar turiștii străini sunt foarte plăcut impresionați de vinurile noastre, în special de soiurile românești pe care le recomandăm mai des. Meniul e un mic compendiu, cu prezentări detaliate ale zonelor viticole, cramelor și soiurilor pe care le îndrăgim.

Carla Schoppel: Cum vă adaptați rețetele la gusturile europene și cum reușiți să îmbinați tradiția cu inovația?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: Rețetele locale nu le adaptăm. Oaspeții noștri sunt majoritar turiști străini. Credem cu tărie că ei vor mai întâi să savureze rețetele clasice pentru ca mai apoi să evalueze o eventuală reinterpretare. Chiar dacă punem accentul pe preparatele locale, românești sau săsești, meniul conține și câteva preparate internaționale, din dorința de varietate și din încercarea de a satisface și alte gusturi sau pofte. Legat de inovație, ea inevitabil apare chiar și în modul de preparare a unei rețete din bătrâni.

Carla Schoppel: Aveți vreo rețetă care v-a consacrat?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: Cu siguranță, „semnătura” pivniței de vinuri este sosul Weinkeller, servit din abundență peste o friptură fragedă din rasol alb și alături de puțin gem de fructe de pădure. Ingredientele principale sunt turta dulce, scorțișoara, stafidele și evident, vinul roșu. Unii oaspeți ne spun că le amintește de copilărie, de bunici, ba chiar de Crăciunul sărbătorit în familie și trebuie să recunoaștem că acestea sunt cele mai frumoase complimente. Nu e bucurie mai mare pentru un bucătar decât aceea să știe că mâncarea sa a trezit un anume sentiment.

 

Carla Schoppel: Cât de mult schimbă turismul scena gastronomică locală? Ce impact au asupra gastronomiei turismul, obiceiul de a lua masa la restaurant al localnicilor sau nevoia de tradițional și de experiment culinar a vizitatorilor voștri?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: Fiind un oraș turistic de mulți ani deja, scena sibiană are actorii ei consacrați: restaurante tradiționale și internaționale. Dintre acestea, unele sunt pur comerciale, altele sunt mici afaceri de familie sau o pasiune transformată în afacere. Și chiar dacă Sibiul are, și el, „capcanele lui de turiști”, tendința generală credem că este de îmbunătățire a întregii experiențe pe care oaspetele o are la restaurant, prin creșterea calității serviciilor oferite în ansamblu.

 

Carla Schoppel: Ce arome predomină în bucătăria Sibiului?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: Practic, e un amestec de de toate. E și normal să fie așa, influențele au fost, sunt și vor fi extrem de variate în zonă. Vom răspunde însă din curtea noastră. La propriu… Datorită poziționării restaurantului la capătul scărilor, de-a lungul zidului vechi al cetății, atunci când se gătește intens, mirosul urcă până la poartă și se întâmplă foarte des să fim întrebați ce fierbe în acel moment pe foc. Uneori e afumătura din tochitura de porc sau gustul pământiu al hribilor din supa cremă, alteori e parfumul de vin roșu din tocana de vită sau belșugul de condimente ce desăvârșește friptura fragedă, destul de des fumul de vinete coapte și deloc de neglijat dulceața fructelor de pădure atunci când fierb pentru gemul de casă.

 

Carla Schoppel: Gastronomia locală este în continuă schimbare. Ce anume domină momentan identitatea acestei regiuni gastronomice europene?

Pivnița de Vinuri Weinkeller: E o reîntoarcere cu succes la rețetele bunicilor, fost-au ele românce, săsoaice sau unguroaice. Reinterpretată sau nu, bucătăria locală este variată și cu siguranță delicioasă și avem norocul unei zone unde producția locală este puternic reprezentată și în continuă dezvoltare. Dispunem deci de toate ingredientele: istorie, documentație, materie primă și nu în ultimul rând dorință și determinare. Trebuie să fim la înălțime pentru că avem cu ce să ne mândrim ca regiune.

Interviu exclusiv cu Old Lisbon

Carla Schoppel: Ce înseamnă a fi chef într-o regiune gastronomică europeană?

Old Lisbon: A fi Chef într-o capitală gastronomică este o onoare în primul rând, dar  și o provocare.

 

Carla Schoppel: Cum răspundeți gusturilor turiștilor care vin în Sibiu din alte regiuni?

Old Lisbon: Foarte deschis, încercăm să ne adaptăm cerințelor clienților.

 

Carla Schoppel: Cum vă adaptați rețetele la gusturile europene și cum reușiți să îmbinați tradiția cu inovația?

Old Lisbon: Fiind un restaurant cu specific portughez și influențe mediteraneene, peștele și fructele de mare au mare căutare în rândul turiștilor și sunt foarte apreciate.

 

Carla Schoppel: Aveți vreo rețetă care v-a consacrat?

Old Lisbon: Nu, însă vă pot spune că și cele mai simple feluri de mâncare, dacă sunt gătite cu dragoste și condimentate pe măsură, oferă gustul perfect.

 

Carla Schoppel: Cât de mult schimbă turismul scena gastronomică locală? Ce impact au asupra gastronomiei turismul, obiceiul de a lua masa la restaurant al localnicilor sau nevoia de tradițional și de experiment culinar a vizitatorilor voștri?

Old Lisbon: Turismul schimbă, cel puțin din punct de vedere economic, foarte mult scena gastronomică, iar impactul acestuia asupra gastronomiei își pune amprenta pe nevoia de tradițional și experiment culinar.

 

Carla Schoppel: Ce arome predomină în bucătăria Sibiului?

Old Lisbon: În momentul de față consider că în bucătăria Sibiului predomină atât aroma și gustul mâncării tradiționale, dar și o varietate de arome specific internaționale, ceea ce oferă turistului posibilitatea de a alege.

 

Carla Schoppel: Gastronomia locală este în continuă schimbare. Ce anume domină momentan identitatea acestei regiuni gastronomice europene?

Old Lisbon: Ceea ce domină momentan identitatea regiunii gastronomice este ideea de inovație și în același timp de protejare a identității gustului autentic.

BUCĂTAR CHEF STANCU GIGI

Image module

Vizitarea centrului istoric

 

Incepem ziua cu o scurta vizita a centrului istoric al Sibiului, ce va include cladirile de prim rang ale vechii cetatii medievale de secol 12. Piata Mare din Sibiu este locul ideal de incepere a turului pietonal, locul unde intalnim primele doua atractii: Biserica Catolica si Muzeul National Brukenthal.

Prima mentiune in documente dateaza din 1411, cand Piata Mare functiona ca loc de desfasurare a celor mai importante evenimente ale orasului: piata de grane, festivaluri, executii publice. Oriunde intorci capul vei intalni case frumos colorate vechi de jumatate de secol si vestitele lor ochi in acoperis.

Muzeul National Brukenthal cu fatada sa baroca impunatoare este construit in secolul 18 la initiativa lui Samuel von Brukenthal, un impatimit colectionar de arta si totodata inalt functionar imperial la curtea Mariei Tereza. Muzeul pastreaza un portret semnat de Jan van Eyck si exponate de arta romaneasca.

Piata Mica ofera vizitatorilor unele din cele mai vechi cladiri ale orasului.

Turnul Sfatului dateaza din secolul 14 si face leagatura dintre Pata Mica si Piata Mare.

In mijlocul pietii vom intalni Podul Minciunilor, construit in 1859 din fonta si denumit asa intrucat era un loc de intalnire al locuitorilor ce puneau tara la cale.

Pe una dintre laturi se afla Muzeul Farmaciei, in interiorul caruia vom intalni instrumentar medical de secol 16. Muzeul pastreaza vie memoria lui Samuel Hahnemann,  intemeietorul homeopatiei, cel ce a infiintat primul sau laborator in Sibiu in 1797.

Piata Huet de mici dimensiuni contine insa impunatoarea Catedrala Evanghelica, construita in secolul 14 in a carei ferula se gasesc adapostite pietrele funerare ale celor mai importante figuri bisericesti ale vremii.

In imediata apropiere a catedralei Turnul Scarilor, cea mai veche constructie din oras ne deschide calea catre fortificatiile orasului.

Pentru un popas contemporan si elegant, iti recomandam sa incerci Atrium Cafe. Aflat intr-o cladire istorica, chiar pe Podul Mincinosilor, cafeneaua vine cu o atmosfera usor burgheza, cu numeroase camere mici, frumos decorate, carti si muzica buna. Atmosfera intima de la Atrium Cafe este dublata de delicii gastronomice care iti starnesc simturile, de serile culinare cu teme dintre cele mai diverse (raw vegan, spaniol, italian, sushi). Daca ai noroc, te poti bucura de show-uri de live cooking, muzica de pian si proiectii de fotografii.

Image module

Muzeul Astra

 

Intreaga zi o dedicam artei populare romanesti in toate formele sale: arhitectura, vechi traditii, mestesuguri.

Ascuns in padurea Dumbrava si intins pe 96 ha, cu 10 km de alei, 2 restaurante si un loc de joaca, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA este unul din cele mai mari muzee etnografice din lume. Muzeul si-a deschis portile in 1905 si de atunci vizitatorii pot admira case traditionale transilvanene, dependinte, instalatii, biserici de lemn.

Dupa reintorcerea in timp, este momentul sa ne oprim pentru un rasfat culinar la Restaurantul Vilei Weidner. Este chiar in inima Sibiului, la doar cativa pasi de marile obiective turistice (Piata Mare, Podul Mincinosilor). Aici veti fi rasfatati cu bucate ardelenesti traditionale: supa gulas, tochitura sibiana sau ciolan de porc rasfatat cu varza. Nu in ultimul rand, decorul cu sarm istoric si ospitalitatea gazdelor vor contribui la o cina reusita.

Image module

Rasinari + Paltinis (parc aventura) + Pensiunea Mai

 

Daca va hotarati sa explorati imprejurimile Sibiului, Rasinari ar trebui sa fie prima destinatie rurala. De altfel poate fi considerat un cartier al Sibiului, mai ales ca o linie de tramvai ce traverseaza padurea Dumbrava il leaga de oras. Aici vom lua prima oara contact cu universul rural si ce a insemnat el pentru doi remarcabili oameni de cultura nascuti aici: Emil Cioran si Octavian Goga.

Daca vom continua inca 20 km catre munte, vom ajunge in statiunea Paltinis situata in Muntii Cindrel, o destinatie la moda printre sibieni, cu predilectie in sezonul de iarna. Aici vom gasi Parcul Arka cu o sumedenie de facilitati pentru cei impatimiti de aventura.

Pe drumul de intoarcere vom face o scurta oprire la Pensiunea Mai din Rasinari. Comandati Platoul Sibian, pastrav la gratar sau tocana de vitel.

Image module

Muntii Fagaras + Pensiunea Albota

 

Intreaga zi va fi inchinata urcusului celor mai lungi si inalti munti din Carpati, Fagarasii. Pentru a ajunge aici vom intalni pe drum Palatul de vara Brukenthal din Avrig, construit in 1771 ca resedinta de vara a guvernatorului Samuel von Brukenthal.

Continuand drumul avem urmatoarea dilema: la dreapta catre Fagarasi sau la stanga catre Abatia cisterciana de la Carta. Un scurt detur ne conduce la ruinele impresionante ale constructiei de secol 13, opera a calugarilor francezi. Ne intoarcem in drumul principal si urmam calea catre poalele Fagarasilor.

Luam telecabina de la Cabana Balea Cascada ce ne suie la 2000m la Cabana Balea Lac. Privelistea iti taie rasuflarea. Oriunde intorci privirea intalnesti prapastii si munti printre care isi face loc soseaua Transfagarasan, construita de comunisti intre 1970-1974 ca drum strategic intre Muntenia si Transilvania. O data in varf ne ramane sa alegem intre a petrece ziua la plaja in sezlong pe malul lacului sau a urca catre creasta pentru o vedere panoramica a cabanei si a lacului.

La intoarcere ne abatem cativa km catre Pastravaria Albota pentru a ne delecta cu savuroasele bucate transilvanene: supa de chimen sau pastrav gatit in toate felurile posibile.

Image module

Marginimea Sibiului + Casa Elena Sibiel

 

Marginimea Sibiului este un loc de refugiu atat pentru sibieni cat si pentru strainii care vor sa fuga de agitatia orasului. Cisnadie, Saliste si Sibiel sunt cele mai cunoscute destinatii.

CISNADIE (Heltau in germana) are o comunitate de doar 16000 locuitori. Principala atractie turistica este Biserica Evanghelica cu cele 3 linii de fortificatii ce au fost create dupa atacul turcilor in 1493. Un alt obiectiv de interes este Expozitia Muzeala Istoricul Textilei. Cisnadie inca este un centru manufacturier de prim rang in producerea de covoare si tesaturi.

SALISTE se afla chiar in centrul zonei Marginimea Sibiului iar cel mai potrivit moment pentru a-l vizita este intre Craciun si Anul Nou intrucat micul orasel organizeaza un festival superb de dansuri transilvanene.

SIBIEL este cunoscut pentru muzeul ce adaposteste o colectie impresionanta de icoane pictate pe sticla, al carui fondator este Parintele Zosim Oancea. Satul mai pastreaza si Biserica Sfanta Treime ce dateaza din 1765 cand cultul ortodox era interzis in intreaga Transilvanie. Satenii inca mai pastreaza vie traditia locului. Pensiunile din Sibiel te intampina cu produse si mancaruri gatite traditional. Dintre ele Casa Elena este cea mai cunoscuta, mai ales in randul strainilor.

Image module

Biertan

Inima Transilvaniei a fost locul unde colonistii sasi s-au stabilit in perioada medievala timpurie. Dupa atacurile tatarilor de la mijlocul secolului 13, si-au folosit priceperea in arta zidariei si a dulgheriei pentru a construi elemente de fortificatii in jurul bisericilor satesti.

Aproape fiecare sat german a construit inele de fortificatii ce au servit ca loc de refugiu in cazul asediilor turcesti sau tatare.

Un exemplu extraordinar de arta medievala este Biertan, construita la mijlocul secolului 16. Biertanul este impresionant nu doar pentru cele 3 inele de fortificatii cat si pentru faptul ca a fost scaunul episcopatului luteran pentru aproape 300 de ani.

Si daca ati iesit din Sibiu si ati luat drumul Ardealului, nu va intoarceti acasa fara sa vizitati Alba Iulia. Pentru popas si relaxare va recomandam Domeniile Martinutzi. Este un loc magic, plin de rafinament, dominat de  Castelul Contelui Redey. Va veti simti cu adevarat rasfatati de gazdele primitoare, de spa-ul modern si relaxant, de bucatele apetisante si sanatoase.

Image module

Ocna Sibiului + Restaurant Hindus

 

Intreaga zi o petrecem la scaldat in unul din cele 12 lacuri sarate ale Ocnei Sibiului. Lacurile s-au format in vechile excavatii ale salinei si sunt cunoscute pentru vindecarea afectiunilor reumatice.

Restaurantul pensiunei Indus este probabil cel mai potrivit loc pentru a savura o masa copioasa.

Image module

SIGHISOARA – PERLA TRANSILVANIEI

 

Pornim catre inima Transilvaniei cu intentia de a vizita Sighisoara, cel mai cunoascut burg sasesc. Pe drum intalnim la tot pasul incantatoare edificii taranesti fortificate.

Prima intalnita este Slimnic, localitate ce tinea de Scaunul de la Sibiu, o constructie de secol 13 intarita in secolele urmatoare. Ca urmare cetatea nu a fost cucerita decat de doua ori in 1529 si 1706.

In drumul nostru mai intalnim biserici fortificate in mai toate localitatile vizitate: Seica Mare, Agarbiciu sau Axente Sever. La jumatatea periplului ne apare in cale un alt burg sasesc, Mediasul, construit in jurul unui valoros edificiu religios, Biserica Sfanta Margareta. Asezarea a ajuns la rang de oras abia in 1534.

Nerabdatori ajungem la Sighisoara, considerat cel mai bine pastrat burg sasesc din cele 7. Ajunsi in cetate oriunde ne indreptam privirea intalnim edificii incarcate de istorie. Biserica Manastirii (1289), Turnul cu Ceas, o emblema a orasului (secolul XIV), Casa Vlad Dracul, presupusa casa natala a voievodului muntean Vlad Tepes, Scara acoperita, Scoala si Biserica din Deal.

Intorcandu-ne la Sibiu, vom opri la Danes, la Complexul turistic Dracul pentru un dejun transilvan si nu numai. E un loc recomandat iubitorilor de natura si drumetii ecvestre.

Image module

DRUMUL VINULUI TRANSILVANEAN

 

Ne vom indrepta atentia catre atractia oenologica a Transilvaniei. Cramele din podisul Transilvaniei sunt recunoscute pentru vinurile lor albe rafinate, in general seci, cum ar fi Riesling Italian, Traminer.

Plecam la drum spre Alba Iulia, important centru istoric medieval, ce dateaza din perioada romana. Vom vizita vestigile Cetatii Carolina, Catedrala Catolica, Ansamblul Ortodox al Intregirii, Muzeul Unirii, portile cetatii. Ne oprim pentru dejun si degustare de vin la Crama Ciumbrud.

Continuam spre Blaj, un alt loc important legat perioada pasoptista si de dorinta de emancipare si unire a romanilor. Catedrala Sfanta Treime construita la mijlocul secolului 18 este principalul obiectiv turistic, loc de veci al episcopului Inocențiu Micu-Klein și cardinalului Alexandru Todea.

Ajungem apoi la Jidvei, o podgorie de renume, al carei centru este inspirat ales a fi Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul Renașterii franceze din secolul al XVII-lea (1615-1624) ce reproduce în mic corpul central al castelului Chambord din Franța.

Image module

TRANSALPINA soseaua din Romania la cea mai mare altitudine

 

Coboram spre Valcea pe pitoreasca vale a Oltului. Ajungem la confluenta cu raul Lotru, loc de unde incepe drumul spre miezul Muntilor Lotrului. Dupa ce lasam in spate peisajele rurale incepem sa urcam spre Barajul Vidra, care impreuna cu alte 3 lacuri formeaza unul dintre cele mai complexe sisteme hidroenergetice ale Europei din anii ’70. Peisajul montan si lacustru ne imbie la multe opriri. Ajungem la Obarsia Lotrului, nod de comunicatii cu 4 directii.

Oprim pentru dejun la Hanul Haiducilor. Din bucatele traditionale care se pregatesc aici amintim delicioasa carne de la garnita, sarmalutele in foi de varza cu piftie de porc, ardei iute si mamaliguta, ciolanul de porc afumat, cu usturoi, cu varza sau cu iahnie de fasole, scaricica cu varza la cuptor, delicioasele platouri, garnituri, salate si deserturi traditionale.

Urcam catre golul alpin, panorama este grandioasa. Ajungem incet la 2200 de metri. Vom face un popas pentru a face ochii roata. Oriunde privim intalnim creste, pasuni alpine, vai adanci.

Coboram la Obarsia Lotrului si continuam drumul spre Oasa si Valea Frumoasei pentru a traversa muntii inapoi in Transilvania la Sebes si Sibiu.